1. Home
  2. Detail

@elgrancarrillo: PUM 💥💥💥 #churodiaz #parrandavallenata #paratiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii #flypシ #valledupar

EL GRAN CARRILLO
EL GRAN CARRILLO
Open In TikTok:
Region: CO
Monday 29 September 2025 21:27:22 GMT
482
19
0
4

Music

Download

No Watermark .mp4 (10.78MB) No Watermark(HD) .mp4 (5.26MB) Watermark .mp4 (11.12MB) Music .mp3

Comments

There are no more comments for this video.
To see more videos from user @elgrancarrillo, please go to the Tikwm homepage.

Other Videos

Cơ địa em ướt áttt mờ 🥹🫦💦 @GHan
Cơ địa em ướt áttt mờ 🥹🫦💦 @GHan
PLOT TWIST DEMO 27 AGUSTUS: Siapa Dalang di Balik Massa Siluman Pembakar Pos Polisi?
PLOT TWIST DEMO 27 AGUSTUS: Siapa Dalang di Balik Massa Siluman Pembakar Pos Polisi?
Gagal mancing waktunya pulang berssma @Marino koya
Gagal mancing waktunya pulang berssma @Marino koya
A flavorful, vegan Mexican dish featuring black beans, corn, and salsa verde wrapped in tortillas and baked with vegan cheese. Ingredients: - 8 small corn tortillas - 1 can (15 oz) black beans, drained and rinsed - 1 cup corn kernels (fresh or frozen) - 1 cup salsa verde - 1 cup vegan cheese shreds (nutritional yeast-based) - 1 tbsp olive oil - 1 small onion, chopped - 2 cloves garlic, minced - 1 tsp cumin - 1 tsp smoked paprika - Salt and pepper to taste - Fresh cilantro for garnish Instructions: 1. Preheat oven to 375°F (190°C). 2. In a skillet, heat olive oil over medium heat. Add chopped onion and cook until translucent, about 5 minutes. 3. Add minced garlic, cumin, smoked paprika, salt, and pepper. Cook for 1 minute more. 4. Stir in black beans, corn, and salsa verde. Cook until heated through, about 5 minutes. 5. Warm tortillas slightly to make them pliable. Spread a spoonful of the bean mixture on each tortilla, sprinkle with vegan cheese, and roll up. 6. Place rolled tortillas seam-side down in a baking dish. Pour remaining bean mixture over the top. 7. Sprinkle additional vegan cheese on top. 8. Cover with foil and bake for 20 minutes. Remove foil and bake for an additional 5 minutes to brown the cheese. 9. Garnish with chopped cilantro before serving. #Recipe #cooking #foodtiktok #homemade #EasyRecipes #DinnerIdeas #mealprep Save this for later!
A flavorful, vegan Mexican dish featuring black beans, corn, and salsa verde wrapped in tortillas and baked with vegan cheese. Ingredients: - 8 small corn tortillas - 1 can (15 oz) black beans, drained and rinsed - 1 cup corn kernels (fresh or frozen) - 1 cup salsa verde - 1 cup vegan cheese shreds (nutritional yeast-based) - 1 tbsp olive oil - 1 small onion, chopped - 2 cloves garlic, minced - 1 tsp cumin - 1 tsp smoked paprika - Salt and pepper to taste - Fresh cilantro for garnish Instructions: 1. Preheat oven to 375°F (190°C). 2. In a skillet, heat olive oil over medium heat. Add chopped onion and cook until translucent, about 5 minutes. 3. Add minced garlic, cumin, smoked paprika, salt, and pepper. Cook for 1 minute more. 4. Stir in black beans, corn, and salsa verde. Cook until heated through, about 5 minutes. 5. Warm tortillas slightly to make them pliable. Spread a spoonful of the bean mixture on each tortilla, sprinkle with vegan cheese, and roll up. 6. Place rolled tortillas seam-side down in a baking dish. Pour remaining bean mixture over the top. 7. Sprinkle additional vegan cheese on top. 8. Cover with foil and bake for 20 minutes. Remove foil and bake for an additional 5 minutes to brown the cheese. 9. Garnish with chopped cilantro before serving. #Recipe #cooking #foodtiktok #homemade #EasyRecipes #DinnerIdeas #mealprep Save this for later!
#platformism #anarchism În acest moment doar câțiva oameni sunt anarhiști revoluționari. Marea majoritate a oamenilor resping anarhismul și orice fel de radicalism (asta dacă se întâmplă să se gândească la ele). Pentru aceia dintre noi care suntem anarhiști/e, o întrebare cheie privește relația dintre minoritatea revoluționară (noi) și majoritatea moderată și (încă) nerevoluționară. Este necesar ca minoritatea revoluționară să aștepte ca legile Procesului Istoric să determine majoritatea (cel puțin a clasei muncitoare) să devină revoluționară, așa cum declară unii? În acest caz minoritatea nu trebuie să facă practic nimic. Sau trebuie ca minoritatea de revoluționari să se organizeze pentru a-și putea disemina ideile eliberatoare, în cooperare cu procesul istoric? Dacă da, trebuie minoritatea revoluționară să se organizeze într-o manieră centralizată, de sus în jos, sau se poate organiza sub forma unei federații democratice radicale, compatibilă cu țelul său de libertate? Poate cea mai interesantă tendință din cadrul stângii actuale este creșterea anarhismului pro-organizațional bazat pe luptă de clasă. Acesta include Platformismul internațional, especifismo sud-american, precum și alte elemente (Platformismul este inspirat de Platforma Organizatorică a Uniunii Generale a Anarhiștilor; în Skirda, 2002). Chiar și unii troțkiști au observat, „Platformismul este unul din curentele plasate mai la stânga în cadrul anarhismului contemporan…” (International Bolshevik Tendency, 2002; p.1) Centrală pentru anarhismul pro-organizațional/axat pe luptă de clasă este convingerea că anarhiștii ar trebui să se organizeze pe baza convingerilor lor. Asta se aplică în mod special în privința celor care cad de acord cu un program de revoluție socială anti-autoritară care să fie executat de clasa muncitoare internațională și de toți oamenii oprimați. Aceștia ar trebui să organizeze o asociație voluntară explicit anarhistă. Aceasta ar lua forma unei federații democratice de grupuri mai mici. O asemenea organizație ar publica literatura politică și ar depune eforturi pentru a-și răspândi ideile. Pe baza unității programatice și tactice membrii acesteia ar participa în alte asociații mai largi, mai eterogene precum sindicatele, organizații comunitare, grupuri anti-război, și – atunci când iau naștere în perioade revoluționare – soviete ale muncitorilor și comunităților. Asemenea organizații anarhiste nu ar fi „partide”, pentru că nu ar viza cucerirea puterii pentru ele. Acestea ar căuta să inspire prin idei și exemplu, nu prin preluarea și dominarea organizațiilor populare, și cu atat mai puțin prin preluarea puterii de stat. Această abordare (pe care am rezumat-o anterior într-o manieră foarte condensată) a fost atacată din două părți. Pe de o parte sunt anarhiștii anti-organizaționali (incluzând printre alții individualiștii, primitiviștii și „post-stângiștii”). Maximul pe care îl acceptă aceștia sunt colectivele locale și, eventual, cea mai largă asociere între acestea (o „rețea”). Aceste curente au denunțat anarhismul pro-organizațional ca pe o încercare de a construi noi partide autoritare, în esență leniniste. Leniniștii adevărați l-au denunțat la rândul lor pentru că nu este leninist. Singura lucrare mai extinsă a leniniștilor pe acest subiect (Platformism și Bolșevism, de International Bolshevik Tendency – troțkiști, 2002) declară că există „o prăpastie politică între Platforma din 1926 și Bolșevism.”(p.2) Platformiștii, spun aceștia, sunt „prea anarhiști pentru bolșevici și prea bolșevici pentru anarhiști deși măsura rupturii Platformiștilor de moștenirea lor libertară este deseori supraestimată de criticii lor anarhiști…” (p. 3) Singura soluție, susțin autorii, este îmbrățișarea partidului leninist centralizat de avangardă și statul dictatorial al muncitorilor. Anarhiștii anti-organizaționiali și leniniștii sunt de acord că o organizație revoluționară radical-democratică, non-autoritară și cu o structură federativă nu este posibilă.
#platformism #anarchism În acest moment doar câțiva oameni sunt anarhiști revoluționari. Marea majoritate a oamenilor resping anarhismul și orice fel de radicalism (asta dacă se întâmplă să se gândească la ele). Pentru aceia dintre noi care suntem anarhiști/e, o întrebare cheie privește relația dintre minoritatea revoluționară (noi) și majoritatea moderată și (încă) nerevoluționară. Este necesar ca minoritatea revoluționară să aștepte ca legile Procesului Istoric să determine majoritatea (cel puțin a clasei muncitoare) să devină revoluționară, așa cum declară unii? În acest caz minoritatea nu trebuie să facă practic nimic. Sau trebuie ca minoritatea de revoluționari să se organizeze pentru a-și putea disemina ideile eliberatoare, în cooperare cu procesul istoric? Dacă da, trebuie minoritatea revoluționară să se organizeze într-o manieră centralizată, de sus în jos, sau se poate organiza sub forma unei federații democratice radicale, compatibilă cu țelul său de libertate? Poate cea mai interesantă tendință din cadrul stângii actuale este creșterea anarhismului pro-organizațional bazat pe luptă de clasă. Acesta include Platformismul internațional, especifismo sud-american, precum și alte elemente (Platformismul este inspirat de Platforma Organizatorică a Uniunii Generale a Anarhiștilor; în Skirda, 2002). Chiar și unii troțkiști au observat, „Platformismul este unul din curentele plasate mai la stânga în cadrul anarhismului contemporan…” (International Bolshevik Tendency, 2002; p.1) Centrală pentru anarhismul pro-organizațional/axat pe luptă de clasă este convingerea că anarhiștii ar trebui să se organizeze pe baza convingerilor lor. Asta se aplică în mod special în privința celor care cad de acord cu un program de revoluție socială anti-autoritară care să fie executat de clasa muncitoare internațională și de toți oamenii oprimați. Aceștia ar trebui să organizeze o asociație voluntară explicit anarhistă. Aceasta ar lua forma unei federații democratice de grupuri mai mici. O asemenea organizație ar publica literatura politică și ar depune eforturi pentru a-și răspândi ideile. Pe baza unității programatice și tactice membrii acesteia ar participa în alte asociații mai largi, mai eterogene precum sindicatele, organizații comunitare, grupuri anti-război, și – atunci când iau naștere în perioade revoluționare – soviete ale muncitorilor și comunităților. Asemenea organizații anarhiste nu ar fi „partide”, pentru că nu ar viza cucerirea puterii pentru ele. Acestea ar căuta să inspire prin idei și exemplu, nu prin preluarea și dominarea organizațiilor populare, și cu atat mai puțin prin preluarea puterii de stat. Această abordare (pe care am rezumat-o anterior într-o manieră foarte condensată) a fost atacată din două părți. Pe de o parte sunt anarhiștii anti-organizaționali (incluzând printre alții individualiștii, primitiviștii și „post-stângiștii”). Maximul pe care îl acceptă aceștia sunt colectivele locale și, eventual, cea mai largă asociere între acestea (o „rețea”). Aceste curente au denunțat anarhismul pro-organizațional ca pe o încercare de a construi noi partide autoritare, în esență leniniste. Leniniștii adevărați l-au denunțat la rândul lor pentru că nu este leninist. Singura lucrare mai extinsă a leniniștilor pe acest subiect (Platformism și Bolșevism, de International Bolshevik Tendency – troțkiști, 2002) declară că există „o prăpastie politică între Platforma din 1926 și Bolșevism.”(p.2) Platformiștii, spun aceștia, sunt „prea anarhiști pentru bolșevici și prea bolșevici pentru anarhiști deși măsura rupturii Platformiștilor de moștenirea lor libertară este deseori supraestimată de criticii lor anarhiști…” (p. 3) Singura soluție, susțin autorii, este îmbrățișarea partidului leninist centralizat de avangardă și statul dictatorial al muncitorilor. Anarhiștii anti-organizaționiali și leniniștii sunt de acord că o organizație revoluționară radical-democratică, non-autoritară și cu o structură federativă nu este posibilă.
AI Agent chăm sóc cá nhân hoá 2.400 khách hàng #aiagent #cskh #aichatbox #dataanalytics
AI Agent chăm sóc cá nhân hoá 2.400 khách hàng #aiagent #cskh #aichatbox #dataanalytics

About

Legal