@boxing_view: Майк Тайсон #boxing🥊 #miketyson #sport #fyp #бокс

Boxing
Boxing
Open In TikTok:
Region: DE
Saturday 05 September 2026 08:22:39 GMT
1013498
58197
393
1018

Music

Download

Comments

user5827342045594
user5827342045594 :
где был этот Льюис в пик Тайсона никто бы и раунда не простоял бы
2026-10-13 13:29:12
1618
user115759277
Deniska🫪 :
Майк Тайсон в прайме
2026-10-15 01:31:34
141
miron148801
Maronchik :
тут даже Пеле был💀
2026-10-13 08:48:23
1606
botya.18
botya 18 :
Тайсон на пике переехал бы этого Льюиса
2026-10-13 15:41:20
1059
sp0ce_0
SP☆CE :
peak vs peak
2026-10-16 07:29:17
0
birkin_3
F Y K O™ :
а кто выиграл
2026-10-15 11:03:36
6
nekto8156
NeKto :
а если Тайсон был бы молодым в прайме
2026-10-14 16:44:08
290
stas.rpj
Republic jokes :
Кто победил тут ???
2026-10-13 05:56:47
6
.shabash13
Ассаляму алейкум :
был бы Тайсон моложе на лет 5 и в пике, в 1 раунде уже спал бы Люис
2026-09-07 17:02:04
403
eatspiders88005553535
съесть пауков :
в комментариях все о Льюисе пишут так, будто он какой-то мешок для битья. Леннокс очень хороший боксёр, который очень хорошо провёл бы бой против пикового Тайсона. Если вы не знаете кто такой Льюис - это не значит, что он слабый
2026-10-14 18:16:50
35
10sapnap10
Сап :
Он тогда даже в пике не был пока Тайсон дрался в профи Льюис как трус сидел в любителях не хотел он выходить где был пиковый Тайсон
2026-10-13 18:42:11
137
night.city.butcher
Night City Butcher :
Тайсон уже был давно не на пике
2026-09-10 03:00:33
17
genz1_01
genz1cs2 :
тайсон не был в форме
2026-10-13 09:45:33
41
user6195749800069
щааааа :
кто выиграл
2026-09-07 03:32:05
32
kairat1977.7
Kairat77 :
Тайсон лучший для меня
2026-10-13 07:37:15
42
1_sxoks
sxoks_🦦 :
а победил кто ?
2026-09-13 05:18:50
8
anaxars1s
saintjohn :
Даже тут Морган Фримен старый
2026-09-09 07:45:06
2665
.pro100chelovek
Pro100chelovek... :
Тайсон до этого уже завершил карьеру... вернулся подзаработать и все.. это не тот Майк что был..
2026-10-13 09:38:48
66
.kolyanff
♡ :
Ашалеть 49 боев из них 43 нокаутов
2026-09-12 19:55:42
99
fauzengram
sa1tle :
мне сказали удалить последнее видео , стоит?
2026-09-09 06:04:00
15
hunterasd53
zxkatana :
Там пеле
2026-09-07 14:20:33
20
menqazaqpyn71
menQAZAQpyn :
Тайсон легенда
2026-10-13 13:34:26
5
konkretniludik
konkretniludik :
жаль что тайсон тогда упал
2026-09-06 12:20:59
17
mahmud.elmuradov
Mahmud Elmuradov :
тайсон 1
2026-10-13 14:11:16
6
mailin.nurlykhan
Mailin Nurlykhan :
Тайсон 🔥
2026-09-13 15:23:57
7
To see more videos from user @boxing_view, please go to the Tikwm homepage.

Other Videos

Au venit să ne amintească ce e dragostea. Există oameni în preajma cărora este imposibil să te prefaci prea mult timp. Nu trebuie să fie clarvăzători. Nu trebuie să citească gândurile. Nu trebuie să vadă aure. Pur și simplu... simt. Simt când durerea se ascunde în spatele unui zâmbet. Când frica pândește în spatele furiei. Când singurătatea profundă se află în spatele indiferenței. Când cineva spune: „Sunt bine”, în timp ce cere în tăcere ajutor. Acești oameni sunt numiți empați. Dar mulți cred că cel mai mare dar al lor este să simtă emoțiile celorlalți. În realitate, nu este cazul. Acesta este doar începutul călătoriei lor. Adevăratul dar al unui empat este capacitatea de a-și păstra inima deschisă într-o lume care îi învață continuu să o închidă. Încă din copilărie, empaticul devine adesea oglinda emoțională a familiei sale. Simt tensiunea chiar înainte de a începe o ceartă. Simt durerea pe care nimeni nu are curajul să o exprime. Simt frică, vinovăție, rușine, tristețe, chiar și atunci când toată lumea se preface că totul este în regulă. Și, încetul cu încetul, încep să creadă că emoțiile celorlalți sunt ale lor. Devin cel care consolează. Cel care înțelege. Cel care salvează. Cel care nu poate niciodată să se rupă. Dar vine un moment în care Sufletul pune o întrebare care schimbă totul. Și tu… unde ești? Unde sunt sentimentele tale? Dorințele tale? Viața ta? Pentru că este imposibil să porți lumea altora pe umeri fără, mai devreme sau mai târziu, să le pierzi pe ale tale. Adevărata maturitate a empaticului nu vine atunci când devine și mai sensibil. Vine atunci când încetează să-și asume ceea ce nu le aparține. Când înțeleg că compasiunea nu este sacrificiu. Că a iubi nu înseamnă a salva. Că a sprijini pe cineva nu înseamnă a-i trăi viața pentru el. Un empat nu este un burete conceput să absoarbă durerea lumii.  Sunt mai degrabă ca un lac limpede. Oricine se apropie își poate vedea sufletul reflectat în apele sale. Dar lacul nu reține reflexiile. Îi primește... Și apoi îi lasă să plece. Aceasta este adevărata înțelepciune. Poți iubi pe cineva profund. Și, în același timp, să-i respecți călătoria. Poți simți durerea lui. Fără a o transforma în a ta. Poți fi acolo pentru el. Fără a uita să te întorci la tine însuți. Și tocmai în acel moment sensibilitatea încetează să mai fie o povară. Devine un dar. Poate acesta este motivul pentru care atât de mulți empatici experimentează relații dificile. Pentru că au ajuns să învețe cea mai dificilă formă de iubire. Cea în care inima rămâne deschisă... Dar granițele rămân sănătoase. Pentru că granițele nu sunt ziduri. Sunt locul unde se termină călătoria celuilalt și începe a ta. Și poate că cea mai mare misiune a empatilor nu este să salveze lumea. Este să amintească, prin simpla lor prezență, ce înseamnă să fii cu adevărat om. Nu prin milă. Ci prin Iubire. Acea Iubire care nu cere. Nu controlează. Nu salvează. Pur și simplu... iluminează. Și tocmai din acest motiv, alături de un empat adevărat, mulți oameni, pentru prima dată în viața lor, simt că au fost cu adevărat văzuți.
Au venit să ne amintească ce e dragostea. Există oameni în preajma cărora este imposibil să te prefaci prea mult timp. Nu trebuie să fie clarvăzători. Nu trebuie să citească gândurile. Nu trebuie să vadă aure. Pur și simplu... simt. Simt când durerea se ascunde în spatele unui zâmbet. Când frica pândește în spatele furiei. Când singurătatea profundă se află în spatele indiferenței. Când cineva spune: „Sunt bine”, în timp ce cere în tăcere ajutor. Acești oameni sunt numiți empați. Dar mulți cred că cel mai mare dar al lor este să simtă emoțiile celorlalți. În realitate, nu este cazul. Acesta este doar începutul călătoriei lor. Adevăratul dar al unui empat este capacitatea de a-și păstra inima deschisă într-o lume care îi învață continuu să o închidă. Încă din copilărie, empaticul devine adesea oglinda emoțională a familiei sale. Simt tensiunea chiar înainte de a începe o ceartă. Simt durerea pe care nimeni nu are curajul să o exprime. Simt frică, vinovăție, rușine, tristețe, chiar și atunci când toată lumea se preface că totul este în regulă. Și, încetul cu încetul, încep să creadă că emoțiile celorlalți sunt ale lor. Devin cel care consolează. Cel care înțelege. Cel care salvează. Cel care nu poate niciodată să se rupă. Dar vine un moment în care Sufletul pune o întrebare care schimbă totul. Și tu… unde ești? Unde sunt sentimentele tale? Dorințele tale? Viața ta? Pentru că este imposibil să porți lumea altora pe umeri fără, mai devreme sau mai târziu, să le pierzi pe ale tale. Adevărata maturitate a empaticului nu vine atunci când devine și mai sensibil. Vine atunci când încetează să-și asume ceea ce nu le aparține. Când înțeleg că compasiunea nu este sacrificiu. Că a iubi nu înseamnă a salva. Că a sprijini pe cineva nu înseamnă a-i trăi viața pentru el. Un empat nu este un burete conceput să absoarbă durerea lumii. Sunt mai degrabă ca un lac limpede. Oricine se apropie își poate vedea sufletul reflectat în apele sale. Dar lacul nu reține reflexiile. Îi primește... Și apoi îi lasă să plece. Aceasta este adevărata înțelepciune. Poți iubi pe cineva profund. Și, în același timp, să-i respecți călătoria. Poți simți durerea lui. Fără a o transforma în a ta. Poți fi acolo pentru el. Fără a uita să te întorci la tine însuți. Și tocmai în acel moment sensibilitatea încetează să mai fie o povară. Devine un dar. Poate acesta este motivul pentru care atât de mulți empatici experimentează relații dificile. Pentru că au ajuns să învețe cea mai dificilă formă de iubire. Cea în care inima rămâne deschisă... Dar granițele rămân sănătoase. Pentru că granițele nu sunt ziduri. Sunt locul unde se termină călătoria celuilalt și începe a ta. Și poate că cea mai mare misiune a empatilor nu este să salveze lumea. Este să amintească, prin simpla lor prezență, ce înseamnă să fii cu adevărat om. Nu prin milă. Ci prin Iubire. Acea Iubire care nu cere. Nu controlează. Nu salvează. Pur și simplu... iluminează. Și tocmai din acest motiv, alături de un empat adevărat, mulți oameni, pentru prima dată în viața lor, simt că au fost cu adevărat văzuți.

About