@elbarcafeed.official: Ikan kena jamur, mageran, warna pucat di biarin gitu aja?!🤔 Pusing ngatasinya? Tenang kita punya solusinya🤩

elbarcafeed aquatic store
elbarcafeed aquatic store
Open In TikTok:
Region: ID
Saturday 05 September 2026 08:31:11 GMT
384
10
1
1

Music

Download

Comments

alip_714
A :
pertama min
2026-09-05 08:36:05
1
To see more videos from user @elbarcafeed.official, please go to the Tikwm homepage.

Other Videos

Cea mai sângeroasă răscoală țărănească din Europa secolului XX a fost înăbușită cu tunurile, iar apoi cifra morților a devenit ea însăși o minciună de stat. Totul a început pe 21 februarie 1907, în satul Flămânzi din județul Botoșani. De acolo, revolta țăranilor s-a răspândit ca focul în toată țara, mai violent în Oltenia și Muntenia. Cauzele erau adânci și vechi. La începutul secolului XX, 80% din populația României trăia la sat, în sărăcie cruntă, strivită de sistemul arendășiei și de recolte tot mai slabe. Disperarea a explodat brusc. Țăranii au început să dea foc conacelor boierești și să-i ucidă pe arendașii și vătafii care îi asupreau de ani de zile. Autoritățile au fost luate prin surprindere. Panica a cuprins clasa politică, iar reacția statului a fost una de o duritate medievală, greu de imaginat pentru un secol XX abia început. Pe 12 martie 1907 s-a format un nou guvern liberal, condus de D.A. Sturdza. Generalul Alexandru Averescu devenea ministru de război, iar Ion I.C. Brătianu, ministru de interne. Cei doi au elaborat împreună planul de înăbușire a răscoalei. A fost decretată mobilizarea generală, iar împotriva țăranilor practic neînarmați au fost trimiși 140.000 de soldați, cu infanterie, cavalerie și artilerie. Cele mai grave atrocități au avut loc în Oltenia. Acolo, armata a tras cu tunurile în satele răsculate, iar la Băilești artileria a bombardat baricadele ridicate de țărani. Doar cei care cunosc grozăvia acelor zile pot înțelege cu adevărat ce înseamnă ca o armată să tragă cu tunul în propriii țărani. În doar zece zile, cea mai mare răscoală a secolului a fost înecată în sânge. Aici începe însă a doua mare nedreptate. Numărul real al morților nu a fost niciodată stabilit cu certitudine, iar cifrele au variat dramatic în funcție de cine le rostea. În epocă, publicistul Constantin Mille vehicula cifra de 11.000 de morți. Generalul Averescu vorbea, în 1937, de doar 2.500. Cercetări recente, pe baza unor documente noi, indică un număr de aproape 1.800 de victime. De ce atâta confuzie? Pentru că Ion I.C. Brătianu, temându-se de imaginea externă a țării, a ordonat distrugerea arhivelor Ministerului de Interne legate de represiune. Te-ai întrebat vreodată de câte ori adevărul istoric a fost înlocuit cu o cifră convenabilă politic? Pentru că, în lipsa documentelor arse, oricine putea rosti orice cifră, iar publicul a crezut mereu varianta cea mai dramatică. După 1947, regimul comunist a preluat cifra de 11.000 și a ridicat-o la rang de dogmă de stat. Generații întregi de elevi au învățat-o din manuale, ca pe un adevăr de neclintit. Astăzi, dincolo de disputa cifrelor, rămâne o realitate crudă. Regele Carol I a considerat că guvernul nu și-a făcut decât datoria. Iar când te gândești la țăranii bombardați cu tunul în satele lor, înțelegi cât de mult a costat nepăsarea unei întregi clase conducătoare.
Cea mai sângeroasă răscoală țărănească din Europa secolului XX a fost înăbușită cu tunurile, iar apoi cifra morților a devenit ea însăși o minciună de stat. Totul a început pe 21 februarie 1907, în satul Flămânzi din județul Botoșani. De acolo, revolta țăranilor s-a răspândit ca focul în toată țara, mai violent în Oltenia și Muntenia. Cauzele erau adânci și vechi. La începutul secolului XX, 80% din populația României trăia la sat, în sărăcie cruntă, strivită de sistemul arendășiei și de recolte tot mai slabe. Disperarea a explodat brusc. Țăranii au început să dea foc conacelor boierești și să-i ucidă pe arendașii și vătafii care îi asupreau de ani de zile. Autoritățile au fost luate prin surprindere. Panica a cuprins clasa politică, iar reacția statului a fost una de o duritate medievală, greu de imaginat pentru un secol XX abia început. Pe 12 martie 1907 s-a format un nou guvern liberal, condus de D.A. Sturdza. Generalul Alexandru Averescu devenea ministru de război, iar Ion I.C. Brătianu, ministru de interne. Cei doi au elaborat împreună planul de înăbușire a răscoalei. A fost decretată mobilizarea generală, iar împotriva țăranilor practic neînarmați au fost trimiși 140.000 de soldați, cu infanterie, cavalerie și artilerie. Cele mai grave atrocități au avut loc în Oltenia. Acolo, armata a tras cu tunurile în satele răsculate, iar la Băilești artileria a bombardat baricadele ridicate de țărani. Doar cei care cunosc grozăvia acelor zile pot înțelege cu adevărat ce înseamnă ca o armată să tragă cu tunul în propriii țărani. În doar zece zile, cea mai mare răscoală a secolului a fost înecată în sânge. Aici începe însă a doua mare nedreptate. Numărul real al morților nu a fost niciodată stabilit cu certitudine, iar cifrele au variat dramatic în funcție de cine le rostea. În epocă, publicistul Constantin Mille vehicula cifra de 11.000 de morți. Generalul Averescu vorbea, în 1937, de doar 2.500. Cercetări recente, pe baza unor documente noi, indică un număr de aproape 1.800 de victime. De ce atâta confuzie? Pentru că Ion I.C. Brătianu, temându-se de imaginea externă a țării, a ordonat distrugerea arhivelor Ministerului de Interne legate de represiune. Te-ai întrebat vreodată de câte ori adevărul istoric a fost înlocuit cu o cifră convenabilă politic? Pentru că, în lipsa documentelor arse, oricine putea rosti orice cifră, iar publicul a crezut mereu varianta cea mai dramatică. După 1947, regimul comunist a preluat cifra de 11.000 și a ridicat-o la rang de dogmă de stat. Generații întregi de elevi au învățat-o din manuale, ca pe un adevăr de neclintit. Astăzi, dincolo de disputa cifrelor, rămâne o realitate crudă. Regele Carol I a considerat că guvernul nu și-a făcut decât datoria. Iar când te gândești la țăranii bombardați cu tunul în satele lor, înțelegi cât de mult a costat nepăsarea unei întregi clase conducătoare.

About