1. Home
  2. Detail

@yassinkhald9.12345:

ابو تركه
ابو تركه
Open In TikTok:
Region: EG
Sunday 06 September 2026 11:48:11 GMT
286
6
0
2

Music

Download

No Watermark .mp4 (30.63MB) No Watermark(HD) .mp4 (30.63MB) Watermark .mp4 (56.81MB) Music .mp3

Comments

There are no more comments for this video.
To see more videos from user @yassinkhald9.12345, please go to the Tikwm homepage.

Other Videos

#sudia arabia reyadh love pakistan love sudia arabia 😊🙂🙂🙂♥️♥️♥️♥️♥️💓💓❣️❣️🔥🔥🔥🔥⭐🌙🌙🌙🌙🌙🌙🌙🌙🌙💪💪💪💪💪💪💪💪💪💪💪💪💪💪💪💪💪💪💪💪💪💪💪💪💪💪💪💪💪💪💪💪💪
#sudia arabia reyadh love pakistan love sudia arabia 😊🙂🙂🙂♥️♥️♥️♥️♥️💓💓❣️❣️🔥🔥🔥🔥⭐🌙🌙🌙🌙🌙🌙🌙🌙🌙💪💪💪💪💪💪💪💪💪💪💪💪💪💪💪💪💪💪💪💪💪💪💪💪💪💪💪💪💪💪💪💪💪
La presidenta Claudia Sheinbaum encabezó la ceremonia desde el balcón de Palacio Nacional para celebrar el 216 aniversario de la Independencia de México. #LasNoticiasDeFORO #Zócalo #GritoDeIndependencia #CDMX
La presidenta Claudia Sheinbaum encabezó la ceremonia desde el balcón de Palacio Nacional para celebrar el 216 aniversario de la Independencia de México. #LasNoticiasDeFORO #Zócalo #GritoDeIndependencia #CDMX
#akujeje
#akujeje


Ca să ridice un singur palat, Ceaușescu a ras de pe fața pământului o cincime din centrul Bucureștiului. La începutul anilor '80, Nicolae Ceaușescu a decis să construiască în inima Capitalei cea mai mare clădire administrativă imaginabilă. Un palat colosal, menit să găzduiască instituțiile statului și, la nevoie, să-l adăpostească pe dictator în cazul unui atac nuclear. Pentru asta, a fost nevoie de un sacrificiu enorm. Un întreg cartier istoric, Uranus, a fost condamnat la demolare, împreună cu un spital, un stadion și numeroase biserici. Cifrele distrugerii sunt cutremurătoare. Au fost demolate aproximativ 20 de biserici, alte opt au fost mutate din loc, iar zeci de mii de locuințe au fost rase din temelii. Peste 57.000 de familii au fost evacuate forțat din casele lor. Printre monumentele pierdute a fost și Mănăstirea Văcărești, considerată de specialiști una dintre cele mai valoroase ctitorii din sud-estul Europei. Demolarea ei este numită și astăzi o adevărată crimă culturală. Clădirea proiectată de arhitecta-șef Anca Petrescu avea să doboare toate recordurile. Are 12 niveluri deasupra solului și alte niveluri subterane, inclusiv un buncăr antiatomic ascuns la mare adâncime. Palatul a intrat în Cartea Recordurilor cu trei titluri mondiale. Este cea mai mare clădire administrativă pentru uz civil din lume, cea mai grea clădire de pe planetă și, totodată, cea mai scumpă. Dimensiunile sunt amețitoare. O suprafață desfășurată de 365.000 de metri pătrați, o lungime de 270 de metri, o lățime de 245 și o înălțime de peste 84 de metri deasupra solului. Interiorul ascunde adevărate averi. Un milion de metri cubi de marmură, 700.000 de tone de oțel și bronz, 3.500 de tone de cristal și 700 de candelabre uriașe. Totul, într-o țară în care oamenii stăteau la coadă pentru pâine și ulei. Doar cei care au trăit acele vremuri pot înțelege cu adevărat contrastul absurd dintre opulența de pe șantier și sărăcia cruntă din restul țării, cu rații de mâncare, frig în case și cozi interminabile. Pe cel mai mare șantier al țării munceau, în valuri, între 20.000 și 100.000 de oameni, coordonați de sute de arhitecți. Muncitorii lăsau uneori mesaje pe pereți, printre care celebrul AMR, prescurtare de la Au Mai Rămas atâtea zile până la termen. Costul total al construcției a fost estimat la aproximativ patru miliarde de dolari. Doar întreținerea clădirii se ridică astăzi la zeci de milioane de euro pe an. Te-ai întrebat vreodată câte case, câte biserici și câte destine au fost strivite pentru ca un singur om să-și vadă visul de mărire împlinit? Pentru că fiecare metru pătrat din acel palat a însemnat o dramă pentru cineva. Astăzi, clădirea găzduiește Parlamentul României și a devenit cea mai vizitată atracție turistică a Bucureștiului. Turiștii din toată lumea îi admiră sălile imense și scările de marmură. Dar dincolo de recordurile din Cartea Guinness, palatul rămâne un simbol tulburător. O mărturie de piatră și marmură a unei epoci în care ambiția unui singur om a putut șterge din memoria orașului cartiere întregi.
Ca să ridice un singur palat, Ceaușescu a ras de pe fața pământului o cincime din centrul Bucureștiului. La începutul anilor '80, Nicolae Ceaușescu a decis să construiască în inima Capitalei cea mai mare clădire administrativă imaginabilă. Un palat colosal, menit să găzduiască instituțiile statului și, la nevoie, să-l adăpostească pe dictator în cazul unui atac nuclear. Pentru asta, a fost nevoie de un sacrificiu enorm. Un întreg cartier istoric, Uranus, a fost condamnat la demolare, împreună cu un spital, un stadion și numeroase biserici. Cifrele distrugerii sunt cutremurătoare. Au fost demolate aproximativ 20 de biserici, alte opt au fost mutate din loc, iar zeci de mii de locuințe au fost rase din temelii. Peste 57.000 de familii au fost evacuate forțat din casele lor. Printre monumentele pierdute a fost și Mănăstirea Văcărești, considerată de specialiști una dintre cele mai valoroase ctitorii din sud-estul Europei. Demolarea ei este numită și astăzi o adevărată crimă culturală. Clădirea proiectată de arhitecta-șef Anca Petrescu avea să doboare toate recordurile. Are 12 niveluri deasupra solului și alte niveluri subterane, inclusiv un buncăr antiatomic ascuns la mare adâncime. Palatul a intrat în Cartea Recordurilor cu trei titluri mondiale. Este cea mai mare clădire administrativă pentru uz civil din lume, cea mai grea clădire de pe planetă și, totodată, cea mai scumpă. Dimensiunile sunt amețitoare. O suprafață desfășurată de 365.000 de metri pătrați, o lungime de 270 de metri, o lățime de 245 și o înălțime de peste 84 de metri deasupra solului. Interiorul ascunde adevărate averi. Un milion de metri cubi de marmură, 700.000 de tone de oțel și bronz, 3.500 de tone de cristal și 700 de candelabre uriașe. Totul, într-o țară în care oamenii stăteau la coadă pentru pâine și ulei. Doar cei care au trăit acele vremuri pot înțelege cu adevărat contrastul absurd dintre opulența de pe șantier și sărăcia cruntă din restul țării, cu rații de mâncare, frig în case și cozi interminabile. Pe cel mai mare șantier al țării munceau, în valuri, între 20.000 și 100.000 de oameni, coordonați de sute de arhitecți. Muncitorii lăsau uneori mesaje pe pereți, printre care celebrul AMR, prescurtare de la Au Mai Rămas atâtea zile până la termen. Costul total al construcției a fost estimat la aproximativ patru miliarde de dolari. Doar întreținerea clădirii se ridică astăzi la zeci de milioane de euro pe an. Te-ai întrebat vreodată câte case, câte biserici și câte destine au fost strivite pentru ca un singur om să-și vadă visul de mărire împlinit? Pentru că fiecare metru pătrat din acel palat a însemnat o dramă pentru cineva. Astăzi, clădirea găzduiește Parlamentul României și a devenit cea mai vizitată atracție turistică a Bucureștiului. Turiștii din toată lumea îi admiră sălile imense și scările de marmură. Dar dincolo de recordurile din Cartea Guinness, palatul rămâne un simbol tulburător. O mărturie de piatră și marmură a unei epoci în care ambiția unui singur om a putut șterge din memoria orașului cartiere întregi.
حكمة وعبرة#للجميع #العراق #زاخو #بغداد #الفاو
حكمة وعبرة#للجميع #العراق #زاخو #بغداد #الفاو

About

Legal