1. Home
  2. Detail

@sgto_sarabia: 💬 “Tengo La Bandera de la Línea Azul en mi vehículo y he recibido reacciones positivas de los oficiales.” Nuestra bandera representa respeto y apoyo a quienes protegen a la comunidad. 🇺🇸 Combínala con la protección de San Miguel Arcángel y la Tarjeta Roja para conocer y ejercer tus derechos. 🛒 Consigue el paquete completo en TikTok Shop. #SanMiguelArcángel #TarjetaRoja #ThinBlueLine #SgtoSarabia #TikTokShop

Sargento Sarabia
Sargento Sarabia
Open In TikTok:
Region: US
Thursday 17 September 2026 23:05:41 GMT
899
17
0
3

Music

Download

No Watermark .mp4 (5.64MB) No Watermark(HD) .mp4 (3.7MB) Watermark .mp4 (0MB) Music .mp3

Comments

There are no more comments for this video.
To see more videos from user @sgto_sarabia, please go to the Tikwm homepage.

Other Videos

De 75 de ani celulele ei sunt vii. Se divid. Cresc. Sunt studiate. Au salvat milioane de oameni 29 ianuarie 1951. Baltimore, statul american Maryland. Henrietta Lacks simțea că ceva nu era în regulă. Un nod în uter. Sângerări care nu se opreau. Dureri care se agravaseră. Avea 31 de ani și era mamă a cinci copii. Asistența medicală era, pentru familia ei, un lux rar. Dar situația devenea periculoasă. Henrietta a mers la Spitalul Johns Hopkins Pe 1 februarie 1951, medicul Howard Jones a examinat-o. Diagnosticul a venit rapid: cancer cervical agresiv, în stadiu avansat. Henrietta a început imediat tratamentul cu radiații. În timpul uneia dintre proceduri, medicii au prelevat două probe din țesut fara sa ceară permisiunea – una din țesut sănătos – una din celulele canceroase Probele au ajuns în laboratorul doctorului George Otto Gey, aflat în același campus. Gey încerca de ani de zile să mențină celule umane în viață în afara corpului. Toate eșuaseră. Celulele supraviețuiau câteva zile. Poate o săptămână. Apoi mureau. Asistenta lui a pus celulele Henriettei într-o placă de cultură cu nutrienți. Celulele nu au murit. Au crescut. Rapid. Fără oprire. Celulele Henriettei Lacks erau nemuritoare. Le-a numit HeLa, folosind primele două litere din prenumele și numele ei — o metodă standard de „anonimizare” în acea epocă În timp ce celulele HeLa prosperau în laborator, Henrietta se stingea. Pe 4 octombrie 1951, Henrietta Lacks a murit. Soțul ei, David, nu a primit explicații clare. Singurul lucru cert: cei cinci copii au rămas În câteva luni, George Gey trimitea celule HeLa în laboratoare din întreaga lume — gratuit. Nu le-a brevetat. Nu le-a vândut. Le-a oferit oricărui cercetător care le cerea. Pentru prima dată, oamenii de știință puteau face experimente repetate pe celule umane, pe termen nelimitat. În anul 1952, Jonas Salk a folosit celulele HeLa pentru a dezvolta tratamentul împotriva poliomielitei În anii ’60, celulele HeLa au ajuns în spațiu, pentru a studia efectele gravitației zero asupra țesutului uman. În anii ’80, au fost esențiale în cercetarea HIV și SIDA. În anii 2000, au contribuit la progrese majore în tratamente oncologice, genetică și, la dezvoltarea de tratamete pentru boli recente. Până în anul 2018, existau peste 110.000 de lucrări științifice care le citau. 11.000 de brevete le foloseau. Miliarde de dolari în descoperiri medicale. Timp de 25 de ani, familia Lacks nu a avut habar. În anul 1973, un cercetător l-a contactat pe David Lacks, cerând probe de sânge de la familie. David nu înțelegea: ce erau celulele HeLa? Când a aflat că erau celulele Henriettei — încă vii — a crezut, pentru o clipă, că soția lui trăia undeva. Copiii au fost șocați. Furioși și, în același timp, devastați. Celulele mamei lor fuseseră folosite în scopuri comerciale, în timp ce ei trăiau în sărăcie și nu își permiteau măcar o asigurare medicală. Copiii ei gândeau „Mama noastră este una dintre cele mai importante persoane din lume”, spunea ea. „Și totuși, noi nu ne permitem să mergem la doctor.” În anul 1951, prelevarea de țesut fără consimțământ era legală. Dar “legal” nu înseamnă “corect”. Informațiile genetice ale familiei au fost publicate fără permisiune. Membrii familiei au fost testați fără explicații. În anul 2010, jurnalista Rebecca Skloot a publicat cartea “Viața nemuritoare a Henriettei Lacks”. Povestea a devenit cunoscută în întreaga lume. În anul 2013, Institutul Național de Sănătate a oferit familiei dreptul de a decide asupra utilizării celulelor HeLa. În anul 2023, familia a ajuns la o înțelegere confidențială cu Thermo Fisher Scientific. Astăzi, numele Henriettei Lacks apare pe clădiri, școli și în calendare oficiale. 4 octombrie este Ziua Henrietta Lacks în mai multe orașe americane Henrietta nu a supraviețuit cancerului. Dar s-a asigurat, fără să știe, că milioane de oameni vor supraviețui. A fost mamă a 5 copii si a murit în sărăcie. Celulele ei au devenit fundația medicinei moderne. Corpul ei a murit, dar celulele ei, nu. Iar lumea încă trăiește datorită lor. 👏🏻
De 75 de ani celulele ei sunt vii. Se divid. Cresc. Sunt studiate. Au salvat milioane de oameni 29 ianuarie 1951. Baltimore, statul american Maryland. Henrietta Lacks simțea că ceva nu era în regulă. Un nod în uter. Sângerări care nu se opreau. Dureri care se agravaseră. Avea 31 de ani și era mamă a cinci copii. Asistența medicală era, pentru familia ei, un lux rar. Dar situația devenea periculoasă. Henrietta a mers la Spitalul Johns Hopkins Pe 1 februarie 1951, medicul Howard Jones a examinat-o. Diagnosticul a venit rapid: cancer cervical agresiv, în stadiu avansat. Henrietta a început imediat tratamentul cu radiații. În timpul uneia dintre proceduri, medicii au prelevat două probe din țesut fara sa ceară permisiunea – una din țesut sănătos – una din celulele canceroase Probele au ajuns în laboratorul doctorului George Otto Gey, aflat în același campus. Gey încerca de ani de zile să mențină celule umane în viață în afara corpului. Toate eșuaseră. Celulele supraviețuiau câteva zile. Poate o săptămână. Apoi mureau. Asistenta lui a pus celulele Henriettei într-o placă de cultură cu nutrienți. Celulele nu au murit. Au crescut. Rapid. Fără oprire. Celulele Henriettei Lacks erau nemuritoare. Le-a numit HeLa, folosind primele două litere din prenumele și numele ei — o metodă standard de „anonimizare” în acea epocă În timp ce celulele HeLa prosperau în laborator, Henrietta se stingea. Pe 4 octombrie 1951, Henrietta Lacks a murit. Soțul ei, David, nu a primit explicații clare. Singurul lucru cert: cei cinci copii au rămas În câteva luni, George Gey trimitea celule HeLa în laboratoare din întreaga lume — gratuit. Nu le-a brevetat. Nu le-a vândut. Le-a oferit oricărui cercetător care le cerea. Pentru prima dată, oamenii de știință puteau face experimente repetate pe celule umane, pe termen nelimitat. În anul 1952, Jonas Salk a folosit celulele HeLa pentru a dezvolta tratamentul împotriva poliomielitei În anii ’60, celulele HeLa au ajuns în spațiu, pentru a studia efectele gravitației zero asupra țesutului uman. În anii ’80, au fost esențiale în cercetarea HIV și SIDA. În anii 2000, au contribuit la progrese majore în tratamente oncologice, genetică și, la dezvoltarea de tratamete pentru boli recente. Până în anul 2018, existau peste 110.000 de lucrări științifice care le citau. 11.000 de brevete le foloseau. Miliarde de dolari în descoperiri medicale. Timp de 25 de ani, familia Lacks nu a avut habar. În anul 1973, un cercetător l-a contactat pe David Lacks, cerând probe de sânge de la familie. David nu înțelegea: ce erau celulele HeLa? Când a aflat că erau celulele Henriettei — încă vii — a crezut, pentru o clipă, că soția lui trăia undeva. Copiii au fost șocați. Furioși și, în același timp, devastați. Celulele mamei lor fuseseră folosite în scopuri comerciale, în timp ce ei trăiau în sărăcie și nu își permiteau măcar o asigurare medicală. Copiii ei gândeau „Mama noastră este una dintre cele mai importante persoane din lume”, spunea ea. „Și totuși, noi nu ne permitem să mergem la doctor.” În anul 1951, prelevarea de țesut fără consimțământ era legală. Dar “legal” nu înseamnă “corect”. Informațiile genetice ale familiei au fost publicate fără permisiune. Membrii familiei au fost testați fără explicații. În anul 2010, jurnalista Rebecca Skloot a publicat cartea “Viața nemuritoare a Henriettei Lacks”. Povestea a devenit cunoscută în întreaga lume. În anul 2013, Institutul Național de Sănătate a oferit familiei dreptul de a decide asupra utilizării celulelor HeLa. În anul 2023, familia a ajuns la o înțelegere confidențială cu Thermo Fisher Scientific. Astăzi, numele Henriettei Lacks apare pe clădiri, școli și în calendare oficiale. 4 octombrie este Ziua Henrietta Lacks în mai multe orașe americane Henrietta nu a supraviețuit cancerului. Dar s-a asigurat, fără să știe, că milioane de oameni vor supraviețui. A fost mamă a 5 copii si a murit în sărăcie. Celulele ei au devenit fundația medicinei moderne. Corpul ei a murit, dar celulele ei, nu. Iar lumea încă trăiește datorită lor. 👏🏻
#barboursbeauty #belezafeminina #bodysplash #creatosearchinsights
#barboursbeauty #belezafeminina #bodysplash #creatosearchinsights


⊹ ࣪ ˖ #JEYTIRI - 𑰴ㅤㅤㅤㅤ𝗇𝖾︩𝗐ㅤㅤㅤㅤ🐚 ㅤㅤׄㅤㅤ 𖹭᳢ 🌊 ㅤㅤׄㅤ ㅤര᪲ㅤㅤㅤㅤ𝗉͜𝗈͜st || re uploading it!! || 𝐭𝐚𝐠𝐬: #avatar #avatarfirstmovie #viral #fyp
⊹ ࣪ ˖ #JEYTIRI - 𑰴ㅤㅤㅤㅤ𝗇𝖾︩𝗐ㅤㅤㅤㅤ🐚 ㅤㅤׄㅤㅤ 𖹭᳢ 🌊 ㅤㅤׄㅤ ㅤര᪲ㅤㅤㅤㅤ𝗉͜𝗈͜st || re uploading it!! || 𝐭𝐚𝐠𝐬: #avatar #avatarfirstmovie #viral #fyp


8k wallpaper #wallpaper #4you #iphone #fyp #noir
8k wallpaper #wallpaper #4you #iphone #fyp #noir

About

Legal