@phapanh1983: Căng quá cả nhà ơi #vinfast #xedien #xecu #xexang #otocusaigon .077755....2222

PHAP ANH HP TH88
PHAP ANH HP TH88
Open In TikTok:
Region: VN
Monday 16 November 2026 04:33:02 GMT
133507
1404
84
76

Music

Download

Comments

gingonshop
Gingold :
Mih đi thử xe điện r nó bốc, mai mốt có tiền chỉ muốn tống con vios già đi mua xe điện đi cho sướng
2026-11-16 12:17:28
1
l.ngh964
Lê Nghị :
3 năm nửa thôi sẻ rỏ xem cái nào là đồng nát
2026-11-16 14:44:23
4
hang86566
Hải Cao 168 :
Tao vẫn xe xăng
2026-11-16 10:41:09
6
user2830638369481
Văn Nghĩa :
Vài năm nữa bán điện mua xăng lại thôi anh
2026-11-16 08:08:48
3
ggffreieieiddv1
trai nam định :
ông này đang q cáo cho xe điên
2026-11-16 14:14:58
4
caominh0
Nguyễn Hậu :
xe điện về Hà Nội hết bao nhiêu ngày vậy 😁😁😁
2026-11-16 10:39:10
1
vs64u
vs64u :
chỗ tao không có xe may ơi
2026-11-16 14:28:15
2
user4845791011519
thanhbinh :
ôg wuay toan la xe xăng dâu k co thay xe điên đâu
2026-11-16 14:23:56
1
hoang_nhan.7777
HOÀNG ĐẠI 7777 :
cho góp tay đôi kg
2026-11-16 14:13:57
1
nguyenthanhhai19620101
về quê tìm bình yên :
ko đúng cam kết phải đền cọc chứ sao xin chi phí đi về nữa a. kiểu vậy coi như anh đang thử khách test có ra ko vậy. chưa đủ uy tín lắm
2026-11-16 10:42:48
1
co3hodang
Hiếu xitin :
Y vậy cho tui đi cần thơ xe xăng lấy 1 triệu còn xe điện có 6 tram nghìn thôi
2026-11-16 04:52:25
4
85hani16
Hani :
Tất cả đã bị Vin bao vây[Cười to tán thành][Cười to tán thành][Cười to tán thành]
2026-11-16 07:03:38
4
saudinh8316
sáu Định :
xe điện chỉ đi chợ gần gần xe xăng mới là trường tồn mấy trăm năm rùi
2026-11-17 04:12:03
1
t.minh.tun831
tạ minh tuấn :
khách bao xe đi xa ko ai bao xe điện
2026-11-16 07:49:46
2
ngannga818
trạm ky ức :
chỗ Đăk Lăk e cũng z nhung nếu mk mua cho nhà mk dung thì nên mua xe xăng thì hơn [Ấm lòng][Ấm lòng]
2026-11-16 15:42:23
1
lm.bu177
Lâm Bu' :
nói sao quá cha ơi. đi ngoài xe xăng chạy kô ông nói sao quá
2026-11-16 16:25:00
1
hao.tran702
Tran Hao Ship :
Em vừa mua Excross 2024 500 . em thấy clip a sớm e mua r
2026-11-16 07:29:09
1
dy5enp73u927
giác diệu khiêm :
A ơi mua xe máy nên mua xe điện. hãy xe xăng ạ
2026-11-17 13:44:20
0
nguyenhoang_1967
nguyenhoang_1967 :
Ừ ! Giá xăng giờ 19000 ngàn . Đầy bình chạy mát trời ông địa. 😁😁
2026-11-17 11:53:36
0
sampanh586
sampanh586 :
QC tốt
2026-11-17 09:02:43
0
tunnguynanh956
thanhtuan :
Ben toi bay gio xe xang doi qua xedap chu khong doi qua xe dien ban
2026-11-17 12:55:09
0
timecolors3
Time Colors :
Xe điện không ô nhiễm khí
2026-11-17 10:59:05
0
vuongmuoi2
Vương Muội :
di sac ko co cho sac
2026-11-17 10:43:12
0
sa.sua1
Anh Chiến :
đi quanh quanh thì xe điện hơn xe xăng nhiều. đi xa thì phải xe xăng mới chịu dc
2026-11-17 13:35:14
0
trnhin43
trnhin43 :
tóm lại là a khoe xe hay bán vậy
2026-11-17 15:47:46
0
To see more videos from user @phapanh1983, please go to the Tikwm homepage.

Other Videos

Într-o dimineață rece de iarnă, pe 28 ianuarie 1845, în cartierul Fabric din Timișoara, într-o familie modestă cu rădăcini sârbești, s-a născut un copil care avea să aducă lumii unul dintre cele mai înduioșătoare valsuri scrise vreodată.  Iosif Ioan Ivanovici, fiul lui Axinte și al Persidei, a fost botezat în vechea biserică ortodoxă cu hramul Sfântului Ilie, fără ca nimeni să bănuiască faptul că viața lui, atât de încercată, va rămâne peste veacuri legată de numele unei ape ce curge prin inima Europei – Dunărea. Ivanovici a rămas orfan de mic. N-a avut parte de alintul mamei și nici de brațul ocrotitor al tatălui. Copilăria i-a fost tăcută, plină de umbre.  Dar în locul jucăriilor, a primit un flaut. Nu-l învățase nimeni să cânte, dar sunetele îi veneau din adâncul inimii. Era copilul care învăța singur să transforme lipsa în melancolie și dorul în armonie. La doar 14 ani, în 1859, viața lui ia o întorsătură decisivă: intră copil de trupă în fanfara Regimentului 6 Infanterie din Galați, în Principatul Moldovei. Aici îl întâlnește pe Alois Riedl, care îl învață clarinetul.  Vocea sa muzicală începe să prindă contur, iar talentul său devine imposibil de ignorat. Este trimis la Iași, unde studiază cu Emil Lehr, apoi se întoarce la Galați, unde urcă în ierarhia militară și devine dirijor al mai multor fanfare. A trăit modest, dar cu o noblețe interioară rară. Nu a urmărit gloria, ci frumusețea muzicii.  A compus peste 350 de lucrări – valsuri, marșuri, polci, cadriluri, serenade, romanțe. Dar destinul avea să lege numele lui de o singură piesă nemuritoare: „Valurile Dunării”. Compus în 1880, pe când conducea Muzica Regimentului 6 Linie din Galați, potrivit publicistului lugojean Cristian Ghinea, Iosif Ivanovici ar fi fost inspirat să compună renumitul său vals de Sara Fried, o domnișoară de origine evreiască din Lugoj.  Compozitorul i-ar fi înmânat acesteia manuscrisul valsului, care a fost păstrat la sediul Comunității Evreiești din Lugoj. Punctul culminant al gloriei a venit în 1889, când, dintre 116 piese primite din întreaga lume, „Valurile Dunării” a fost aleasă drept imn oficial al Expoziției Universale de la Paris, același eveniment la care s-a inaugurat Turnul Eiffel. Dintre 116 lucrări din întreaga lume, juriul a ales „Valurile Dunării”, a fost triumful tăcut al unui compozitor născut departe de luminile Parisului, dar mai aproape decât oricine de sufletul Europei. Piesa a avut un asemenea impact încât, ani de-a rândul, a fost atribuită din greșeală lui Johann Strauss-fiul.  Dar acest vals, plin de duioșie, nu vine dintr-un salon vienez, ci din tăcerea copilului orfan din Fabric, din Dunărea de la Galați și din iubirea nerostită de la Lugoj. Iosif Ivanovici a fost numit inspector general al muzicii militare din România în anul 1900.  În anul 1901 s-a stabilit la București, unde și-a încheiat tăcut și discret viața, în 1902. A avut onoarea de a ridica muzica militară românească la cel mai înalt nivel și de a lăsa în urmă o moștenire de neșters. Strănepotul său, renumitul pianist Andrei Ivanovici (născut la București în 1968), care a studiat la Conservatorul din Leningrad, Academia Muzicală de la Moscova și Colegiul Muzical din Karlsruhe, și-a făcut doctoratul în Germania, revenind apoi în Rusia, i-a fost înmânat titlul de Cetățean de Onoare al Municipiului Timișoara în onoarea moștenirii artistice a familiei. A spus cândva: „Acolo unde nu există ordine și disciplină, nu poate exista nici interpretare bună.” O frază simplă, dar care dezvăluie rigoarea și noblețea unei vieți închinate armoniei. Astăzi, „Valurile Dunării” alină suflete de pe toate continentele.  Este cântat în filme, la ceremonii, pe scene de gală sau în fanfare militare.  Este vocea unui copil orfan care a transformat suferința în sunet, dorul în muzică  și viața într-un vals fără sfârșit. Un om, o inimă, un cântec – Valurile Dunării  #fyp #waltz #iosifivanovici #wavesofthedanube #musica  #foryuu #classicalmusic #viral #danube #valuriledunarii #tiktokmusic #vals
Într-o dimineață rece de iarnă, pe 28 ianuarie 1845, în cartierul Fabric din Timișoara, într-o familie modestă cu rădăcini sârbești, s-a născut un copil care avea să aducă lumii unul dintre cele mai înduioșătoare valsuri scrise vreodată. Iosif Ioan Ivanovici, fiul lui Axinte și al Persidei, a fost botezat în vechea biserică ortodoxă cu hramul Sfântului Ilie, fără ca nimeni să bănuiască faptul că viața lui, atât de încercată, va rămâne peste veacuri legată de numele unei ape ce curge prin inima Europei – Dunărea. Ivanovici a rămas orfan de mic. N-a avut parte de alintul mamei și nici de brațul ocrotitor al tatălui. Copilăria i-a fost tăcută, plină de umbre. Dar în locul jucăriilor, a primit un flaut. Nu-l învățase nimeni să cânte, dar sunetele îi veneau din adâncul inimii. Era copilul care învăța singur să transforme lipsa în melancolie și dorul în armonie. La doar 14 ani, în 1859, viața lui ia o întorsătură decisivă: intră copil de trupă în fanfara Regimentului 6 Infanterie din Galați, în Principatul Moldovei. Aici îl întâlnește pe Alois Riedl, care îl învață clarinetul. Vocea sa muzicală începe să prindă contur, iar talentul său devine imposibil de ignorat. Este trimis la Iași, unde studiază cu Emil Lehr, apoi se întoarce la Galați, unde urcă în ierarhia militară și devine dirijor al mai multor fanfare. A trăit modest, dar cu o noblețe interioară rară. Nu a urmărit gloria, ci frumusețea muzicii. A compus peste 350 de lucrări – valsuri, marșuri, polci, cadriluri, serenade, romanțe. Dar destinul avea să lege numele lui de o singură piesă nemuritoare: „Valurile Dunării”. Compus în 1880, pe când conducea Muzica Regimentului 6 Linie din Galați, potrivit publicistului lugojean Cristian Ghinea, Iosif Ivanovici ar fi fost inspirat să compună renumitul său vals de Sara Fried, o domnișoară de origine evreiască din Lugoj. Compozitorul i-ar fi înmânat acesteia manuscrisul valsului, care a fost păstrat la sediul Comunității Evreiești din Lugoj. Punctul culminant al gloriei a venit în 1889, când, dintre 116 piese primite din întreaga lume, „Valurile Dunării” a fost aleasă drept imn oficial al Expoziției Universale de la Paris, același eveniment la care s-a inaugurat Turnul Eiffel. Dintre 116 lucrări din întreaga lume, juriul a ales „Valurile Dunării”, a fost triumful tăcut al unui compozitor născut departe de luminile Parisului, dar mai aproape decât oricine de sufletul Europei. Piesa a avut un asemenea impact încât, ani de-a rândul, a fost atribuită din greșeală lui Johann Strauss-fiul. Dar acest vals, plin de duioșie, nu vine dintr-un salon vienez, ci din tăcerea copilului orfan din Fabric, din Dunărea de la Galați și din iubirea nerostită de la Lugoj. Iosif Ivanovici a fost numit inspector general al muzicii militare din România în anul 1900. În anul 1901 s-a stabilit la București, unde și-a încheiat tăcut și discret viața, în 1902. A avut onoarea de a ridica muzica militară românească la cel mai înalt nivel și de a lăsa în urmă o moștenire de neșters. Strănepotul său, renumitul pianist Andrei Ivanovici (născut la București în 1968), care a studiat la Conservatorul din Leningrad, Academia Muzicală de la Moscova și Colegiul Muzical din Karlsruhe, și-a făcut doctoratul în Germania, revenind apoi în Rusia, i-a fost înmânat titlul de Cetățean de Onoare al Municipiului Timișoara în onoarea moștenirii artistice a familiei. A spus cândva: „Acolo unde nu există ordine și disciplină, nu poate exista nici interpretare bună.” O frază simplă, dar care dezvăluie rigoarea și noblețea unei vieți închinate armoniei. Astăzi, „Valurile Dunării” alină suflete de pe toate continentele. Este cântat în filme, la ceremonii, pe scene de gală sau în fanfare militare. Este vocea unui copil orfan care a transformat suferința în sunet, dorul în muzică și viața într-un vals fără sfârșit. Un om, o inimă, un cântec – Valurile Dunării #fyp #waltz #iosifivanovici #wavesofthedanube #musica #foryuu #classicalmusic #viral #danube #valuriledunarii #tiktokmusic #vals

About